Povești cu vocea lui

Unul dintre marile mele regrete e că Radu n-o să-și audă niciodată străbunicul spunându-i povești. Moș Gheorghe, bunicul meu, era un povestitor fascinant. Îl așteptam în fiecare seară cu sufletul la gură să aflu ce s-a mai întâmplat la capătul lumii, de unde venea el cu bicicleta, încărcat cu dulciuri și povești.

De-aș fi avut măcar un crâmpei din vocea lui, înregistrată pe-o bandă, nu mâine, dar poate poimâine, Radu ar fi putut adormi în mijlocul istorisirilor lui Moș Gheorghe. Pentru că tehnologia o ia la galop.

Sintetizatorul de voce, care-i permitea lui Stephen Hawking să “vorbească” e tot mai rafinat și, în curând, text to speech nu va mai fi redat doar de o voce artificială, nefirească ci de vocea cuiva drag, chiar dacă nu mai e printre noi. Text to speech, o aplicație care permite cuiva care scrie un text să se facă și auzit,  s-a născut în special ca să-i ajute pe aceia care și-au pierdut vocea sau au o dizabilitate în această direcție.

Câteva minute de înregistrare sunt suficiente pentru ca AI să descifreze “identitatea” unei voci – timbru, volum, ritm, pronunție, accente. Imaginați-vă cum s-ar schimba viața unui om pe cale să-și piardă vocea – de pildă un pacient cu cancer la limbă. Cât de mult ar însemna pentru el să-și poată recăpăta felul în care sună!

Inteligența artificială încă ascultă și învață. Baze uriașe de voci sunt analizate în fiecare clipă pentru a înțelege unicitatea fiecărei voci în parte și felul în care se pot acestea clona.

Sigur, o discuție care-i musai să fie purtată e legată de etică – dacă poți reproduce vocea oricui, dacă poți pune oricui cuvinte în gură, ce garanții sunt că acest instrument va fi folosit doar în scopuri pașnice? Experiența de până acum nu ne permite să fim optimiști – oricât de inovativ și util a fost fiecare progres tehnic, n-am avut prea mult de așteptat pentru a-i vedea și latura cenușie. Facebook, știi ce zic?

Și totuși, dacă aș mai avea bunicii în viață aș trage o fugă până la ei, aș apăsa pe REC și m-aș întinde la vorbă. Oricât. Până se termină banda. Ar fi nu doar șansa de a le păstra și, poate într-o zi, reproduce vocea, ci și ocazia perfectă de a ni-i întipări și mai bine în suflet.